Sângeorgiu de Pădure

Bezidu Nou

La 5 km de Sângeorgiu de Pădure, familiile care s-au așezat pe malul pârâului Cușmed au întemeiat satul. Prima atestare istorică datează din 1566. Localitatea are biserică încă din Evul Mediu, a cărei element de decor cel mai faimos este statuia Fecioarei Maria, una dintre cele mai prețioase amintiri ale Fecioarei din Transilvania. Această statuie se află în prezent în biserica catolică din Sângeorgiu de Pădure. În locul bisericii se construiește una din lemn în 1740, iar în 1784 una din piatră. Turnul celei din urmă a răsărit, timp de decenii, din lacul care a distrus satul.

A fost exemplar faptul că în acest sat mic au trăit în bună înțelegere, ajutându-se reciproc membri celor șase comunități religioase. Această conviețuire pașnică a fost distrusă de cuvântul autoritar al regimului de atunci, prin terminarea construcției barajului în anul 1988, satul fiind inundat cu un an înaintea căderii regimului Ceaușescu. Evacuarea localnicilor a început în 1985 și au fost nevoie de 9 ani ca din satul Bezidu Nou să devină lacul Bezidu Nou. O parte a localnicilor, mai ales cei în vârstă, au fost mutați în localitatea învecinată Sângeorgiu de Pădure, dar ei s-au răsfirat în mai mult de 30 de localități din Transilvania. Aceștia au privați de tot ceea ce însemna bucuria vieții din localitatea natală.

Oamenii strămutați din Bezidu Nou se reîntorc acasă în fiecare an, pentru a comemora. A comemora satul natal, biserica, școala, locurile din copilărie, pentru a se întâlni cu prietenii, vecinii, rudele. Deși an de an numărul foștilor localnici scade, copiii, nepoții acestora și cei care empatizează cu aceștia iau parte la această comemorare. Deși satul de odinioară a fost distrus și inundat, Bezidu Nou trăiește în continuare, pentru că la comemorare iau parte foștii localnici, care au păstrat vie amintirea satului.

De-a lungul anilor, din lac se vedea doar biserica romano-catolică, vestind că acolo se afla cândva un sat. Acest lucru a atras mulți vizitatori, în primii ani după inundare se putea intra cu bărci în biserică, dar după o vreme, aceasta a început să se degradeze tot mai puternic. Nu numai din cauza nivelului ridicat de apă, ci mai ales din cauza furtului de țigle și pietre. Aceasta s-a accentuat cu o furtună din 2009, când s-a prăbușit acoperișul turlei. Turla s-a prăbușit în data de 29 iunie 2014.

Datorită fostului localnic, Sükösd Árpád s-a construit un ”zid al plângerii” în 1995. Aici se ține comemorarea, anual, în fiecare prima sâmbătă din august. Apoi, începând din 2012, conducerea orașului Sângeorgiu de Pădure a început să facă din ce în ce mai multe pentru a păstra vie amintirea satului Bezidu Nou. Ca urmare, lângă zidul plângerii au fost expuse poze de odinioară din sat, apoi s-a instalat și un clopot. Tot aici, s-a făcut satul din ”sculpturi funerare”, fiecare casă fiind simbolizată de o asemenea scultpură. Totul s-a făcut în asemenea mod încât să reiasă harta localității. În castelul Rhédey din Sângeorgiu de Pădure a fost amenajată sala memorială a fostului sat, unde este vizibilă macheta satului Bezidu Nou.

Anul trecut a fost enunțată o idee nouă, pentru a fi transpusă în realitate. Primăria orașului Sângeorgiu de Pădure, Asociația ”Bözödújfaluért”, fostul preot unitarian Szombatfalvi József, fost localnic, la fel ca și Sükösd Árpád ar dori să construiască o biserică nouă în locul fostei biserici romano catolice. Această biserică ar consta din turlă și navă, pentru a reda simbolul satului Bezidu Nou. Această biserică nu ar fi una romano-catolică, ci simbolul tuturor religiilor conviețuitoare, fiind, totodată, și amintirea veșnică a satului inundat. Pentru aceasta se așteaptă donații pe următoarele conturi bancare.

BANCA TRANSILVANIA – TARGU MURES
ASOCIATIA BOZODUJFALERT, COD CLIENT 257338, SWIFT: BTRLRO22
HUF     RO86BTRLHUFCRT0257533801
EUR     RO73BTRLEURCRT0257533801
RON     RO26BTRLRONCRT0257533801

sau în cutiile de donații aflate în Castelul Rhédey, în Muzeul Pălăriilor de Paie din Crișeni sau în Salina din Praid.