Biserica ortodoxă și parohia
Hramul bisericii ortodoxe este Sfântul Gheorghe. Clădirea bisericii, împreună cu parohia au fost construite între 1935-38, cu intermedierea senatorului Muică, cu fonduri ale statului și cu contribuția enoriașilor. Pe vremuri exista o biserică din lemn, care a ars, în condiții neelucidate până în zilele noastre. După aceasta, s-a construit o biserică nouă, în centrul localității, în 1867, din cărămidă și acoperită cu țiglă.
Deoarece capacitatea acesteia era mică, a fost demolată. Între anii 1935-38, în locul acesteia, s-a construit actuala biserică, din piatră și cărămidă, cu acoperiș din tablă zincată.
Arhitectul bisericii este N.C. Mihăilescu, iar executantul Páz József. Terminarea bisericii a durat foarte mult, pictarea acesteia s-a petrecut între anii 1982-84, de către pictorul Nicolaea Govoreanu din Râmnicu Vâlcea, cu tehnica ”frescelor”, în stil neobizantin. Picturile s-au realizat pe tencuială umedă.
Religia ortodoxă
Mitropolia ortodoxă din Alba Iulia s-a organizat după înființarea Principatului Transilvaniei. Bethlen Gábor și Rákóczi György I. au încercat să îi convertească pe ortodocși la religia reformată, fără succes. În timpul domniei lui Bethlen Gábor, sub mitropolitul ortodox Ghenadie, toate parohiile ortodoxe sunt subordonate Mitropolia din Alba Iulia. În 1643, dintre cele 20 de protopopiate existente în Principatul Transilvaniei, 17 erau sub influența inspectorului șef Geleji, care a incercat să îi convertească. Între 1699-1701 s-a încercat convingera mitropolia din Alba Iulia, Athanasie, să accepte unirea ortodocșirol cu Roma. În 1701, Athanasie acceptă unirea cu Roma, în schimbul promisiunii că pot să își păstreze liturghia și că preoții vor fi scutiți de taxe. În 1715, după o pauză de 200 ani, este reînființată Episcopia Romano Catolică din Alba Iulia, iar episcopia unită cu Roma se mută la Făgăraș, de unde ajunge la Blaj, locul ei definitiv. Habsburgii demolează clădirile fostei mitropolii ortodoxe, datorită construcției cetății din Alba Iulia. În 1922 este construită catedrala unirii, unde Ferdinand este încoronat regele României Mari. După nașterea României Mari, greco-catolicii pierd teren în favoarea ortodocșilor, iar în 1948 sunt constrânși să treacă la religia ortodoxă. În Sângeorgiu de Pădure, românii rămân la religia ortodoxă, numărul greco-catolicilor este nesemnificativă. După 260 ani, mitropolia ortodoxă este reînviată la Alba Iulia. În Sângeorgiu de Pădure, apariția religiei ortodoxe se consideră perioada Principatului Transilvaniei, deoarece în documentele militare și fiscale apar primele nume cu rezonanță românească. După documentele Bisericii Ortodoxe din Sângeorgiu de Pădure prima biserică din lemn din localitate a fost construită în 1704.
Preot: Raul Tudorel Iacob